D-Dimerii, produși ai degradării fibrinei reticulate, reflectă formarea fibrinei in vivo. Evaluarea D-Dimerilor ca biomarkeri în procesul decizional clinic are o istorie de câteva decenii și este considerată în prezent standardul de aur pentru excluderea tromboembolismului venos suspectat clinic. În plus, această analiză poate fi un instrument util pentru monitorizarea coagulării intravasculare diseminate.

Numeroase studii preclinice și clinice au evidențiat o legătură între cancer și sistemul hemostatic. Celulele tumorale prezintă proprietăți procoagulante semnificative, care favorizează formarea de agregate plachetare, stimulează răspândirea metastazelor și accelerează progresia tumorală. Pacienții oncologici au un risc de 4 până la 7 ori mai mare de a dezvolta tromboembolism venos (TEV) comparativ cu populația generală. Incidența cumulativă a TEV, incluzând embolia pulmonară (EP), variază semnificativ în rândul pacienților cu cancer, fiind influențată de factori precum tipul de cancer.

De la introducerea sa în anii 1990, testarea D-Dimerului a devenit un instrument de diagnostic esențial pentru pacienții cu suspiciune de tromboembolism venos (TEV).

Prevalența TEV în diferite tipuri de cancer

Armand Trousseau a fost unul dintre primii care au observat și raportat, încă din 1865, asocierea dintre cancer și apariția trombozei. Prevalența tromboembolismului venos (TEV) la pacienții oncologici este estimată între 4% și 20%, cele mai ridicate rate fiind înregistrate la scurt timp după stabilirea diagnosticului inițial.

Riscul de a dezvolta tromboembolism venos (TEV) variază în funcție de tipul de cancer, fiind influențat de biologia tumorii și de agresivitatea invaziei tumorale. Studiile au demonstrat că pacienții cu cancer pulmonar sau pancreatic prezintă un risc mult mai ridicat de a dezvolta TEV, comparativ cu alte tipuri de cancer. În schimb, cancerele de sân și de prostată au o probabilitate semnificativ mai mică de a asocia TEV.

Nivelurile sanguine de D-Dimer la pacienții cu afecțiuni oncologice

Nivelurile sanguine de D-Dimer sunt semnificativ mai ridicate la pacienții cu tumori maligne în comparație cu cele ale pacienților cu tumori benigne. 

De exemplu, în cazul pacientelor cu cancer ovarian, s-a constatat că nivelurile de D-Dimer periferic sunt de 17 ori mai mari față de pacientele cu afecțiuni ovariene benigne. 

Similar, la pacientele cu cancer de sân, nivelurile medii plasmatice de D-Dimer sunt considerabil mai mari în cazurile de carcinom invaziv comparativ cu cele ale pacientelor cu afecțiuni benigne ale sânului. 

În cazul cancerului pancreatic, un studiu a evidențiat o creștere de peste 300% a valorilor D-Dimerului în sângele venos, în comparație cu pacienții ce suferă de pancreatită cronică. 

De asemenea, testarea D-Dimerului s-a dovedit utilă în diferențierea dintre lipom și liposarcom bine diferențiat înainte de intervenția chirurgicală. 

Rolul D-Dimerilor în prognoza riscurilor și complicațiilor asociate cancerului

Printre pacienții cu cancer care primesc chimioterapie în regim ambulatoriu, tromboembolismul venos (TEV) reprezintă a doua cea mai frecventă cauză de deces. În schimb, pacienții oncologici care au suferit deja un episod de TEV prezintă un risc crescut de a dezvolta TEV recurent, precum și complicații grave, cum ar fi sângerările severe. Un studiu prospectiv populațional a demonstrat că rata mortalității la un an după un episod de TEV este de 2,5 ori mai mare în rândul pacienților cu cancer. Nivelurile crescute de D-Dimeri sunt, în general, asociate cu un prognostic mai nefavorabil. Pe parcursul unei urmăriri medii de 30 de luni, s-a observat o corelație pozitivă semnificativă între nivelurile de D-Dimeri și reapariția TEV, precum și o creștere a mortalității la pacienții oncologici.

Chiar și în pediatrie, nivelurile de D-Dimer pot servi drept predictor al stadiului cancerului. S-au observat niveluri mai ridicate de D-Dimer la copii și adolescenți cu hepatoblastom în stadiul 4, comparativ cu cei în stadiile 1-3. Un studiu recent sugerează că nivelurile crescute de D-dimeri circulanți sunt asociate cu o rată mai mare a mortalității la pacienții cu cancer pulmonar. Aceste constatări sugerează că nivelul D-Dimerului ar putea avea potențialul de a prezice probabilitatea metastazelor, progresia bolii și mortalitatea în diverse tipuri de cancer.

Soluția rapidă și fiabilă oferită de analizoarele ACL TOP & ACL ELITE

Testele D-Dimer furnizează rezultate precise în doar câteva minute, având sensibilitate ridicată , fiind un instrument de diagnostic esențial pentru pacienții cu suspiciune de tromboembolism venos.

Reactivii specializați pentru testele D-Dimer, produși de Instrumentation Laboratory Co. (parte a grupului Werfen), sunt compatibili cu toate modelele de echipamente ACL utilizate în laboratoarele de analize medicale.

Aceștia sunt disponibili pentru întreaga gamă de aparate, ACL TOP x50 Family și ACL ELITE Family, asigurând performanță constantă și rezultate precise. Prin integrarea acestor reactivi avansați, laboratoarele pot oferi o soluție rapidă și eficientă pentru diagnosticarea pacienților suspecți de tromboembolism, contribuind astfel la îmbunătățirea calității îngrijirii medicale.