D-Dimer-ul este un fragment proteic rezultat din degradarea fibrinei, fiind utilizat pe scară largă ca biomarker pentru diagnosticul tromboembolismului venos (VTE) și al altor condiții asociate hipercoagulabilității. Valoarea sa postoperatorie poate oferi informații esențiale despre riscul de complicații trombotice. Intervențiile chirurgicale majore determină modificări semnificative ale nivelurilor D-Dimer-ului, influențate de tipul intervenției, gradul invaziv al procedurii, pierderea sangvină și utilizarea profilaxiei anticoagulante.

Dinamica D-Dimer-ului după chirurgia generală

Dinamica D-Dimer postoperator este un aspect esențial în evaluarea riscului trombotic și în stabilirea momentului optim pentru testarea acestui marker în diagnosticul VTE. Studiile au demonstrat că valorile D-Dimer-ului ating un apogeu în ziua a 7-a postoperatorie, urmat de o scădere graduală, care poate dura câteva săptămâni.
Un studiu amplu a investigat cinetica D-Dimer-ului la pacienții supuși chirurgiei generale, evidențiind un model previzibil de creștere și scădere ale valorilor postoperatorii. Nivelul D-Dimer-ului a atins apogeul la 7 zile postoperator, urmat de o scădere progresivă cu o rată de 6% pe zi. Intervențiile chirurgicale au fost clasificate în trei categorii: superficiale (fără deschiderea cavității abdominale), intraabdominale și retroperitoneale (inclusiv chirurgie hepatică). D-Dimer-ul a atins valori maxime de 1500 ng/ml la chirurgia intraabdominală, comparativ cu 4000 ng/ml în chirurgia retroperitoneală, iar normalizarea valorilor s-a realizat, în medie, între 25 și 38 de zile.

Efectul anesteziei asupra nivelului D-Dimer în chirurgia cu risc crescut de embolism pulmonar

Anestezia generală și tehnicile de ventilație mecanică pot influența coagulabilitatea sângelui prin mecanisme complexe, inclusiv reducerea tonusului venos, creșterea stazei venoase și modificarea răspunsului inflamator. Aceste efecte pot amplifica riscul trombotic, în special la pacienții cu afecțiuni preexistente.
Un studiu recent a analizat pacienții supuși intervențiilor chirurgicale cu risc crescut de embolism pulmonar, observând că nivelurile D-Dimer-ului postoperator au crescut semnificativ față de valorile preoperatorii, cu o medie de 1277.58 ng/ml față de 1042.57 ng/ml. Acest lucru sugerează că stresul chirurgical și anestezia pot contribui la un status procoagulant accentuat, necesitând monitorizare atentă și intervenții terapeutice adecvate.

D-Dimer în chirurgia colorectală: chirurgie laparoscopică versus chirurgie deschisă

Chirurgia colorectală implică un risc crescut de tromboză venoasă profundă și embolism pulmonar datorită unei combinații de factori precum imobilizarea prelungită, inflamația și manipularea vasculară. Laparoscopia este considerată o tehnică minim invazivă, care reduce stresul chirurgical și accelerează recuperarea pacienților.
Un studiu efectuat de Kubota et al. a analizat comparativ nivelurile postoperatorii de D-Dimer în cazul pacienților supuși rezecțiilor colorectale laparoscopice și celor supuși chirurgiei deschise. Rezultatele au arătat că valorile D-Dimer-ului au fost semnificativ mai ridicate în zilele 1, 4 și 7 postoperator în cazul chirurgiei deschise, comparativ cu laparoscopia. Această diferență se explică prin caracterul invaziv al chirurgiei deschise, care generează o activare mai accentuată a cascadelor coagulative și fibrinolitice. 

Impactul chirurgiei ginecologice asupra valorilor D-Dimer-ului

Chirurgia ginecologică, în special intervențiile oncologice sau cele care implică disecție extinsă, determină o activare pronunțată a sistemului hemostatic. Factorii implicați includ răspunsul inflamator postoperator, leziunile endoteliale și modificările fluxului sanguin.
Un alt studiu a analizat evoluția nivelurilor D-Dimer-ului în diferite tipuri de intervenții ginecologice, inclusiv histerectomii pentru afecțiuni benigne și maligne, chirurgie ovariană și laparotomii pentru mase anexe benigne. Toate tipurile de intervenții au condus la creșterea semnificativă a D-Dimer-ului postoperator, cu valori mai ridicate la pacienții care au suferit intervenții mai extinse, cum ar fi histerectomiile pentru cancer uterin sau chirurgia ovariană. Mai mult, administrarea subcutanată profilactică de heparină nu a influențat semnificativ nivelurile D-Dimer-ului la ziua a 6-a postoperatorie, indicând o persistență a activării coagulării independent de profilaxie.

Soluții complexe - Screening și monitorizare

•    Reactivii HemosIL D-Dimer sunt recunoscuți pentru sensibilitatea lor ridicată, aceștia permit excluderea rapidă și fiabilă a tromboembolismului venos (TEV).
•    Integrarea acestui marker în algoritmi clinici personalizați poate contribui la reducerea complicațiilor trombotice severe și la optimizarea managementului pacienților.
•    Sistemele automate ACL ELITE & ACL TOP oferă rezultate extrem de precise în doar câteva minute, combinând eficiența remarcabilă cu o utilizare simplă și intuitivă.